Pozi?ia geografica
Coordonate: 47�11’56?N�� 27�01’10?E
Comuna Ion Neculce s-a infiintat prin reorganizarea fostei comune Targu-Frumos, in baza Legii nr. 84/ 2004, avand �n componenta trupul satelor:
Buznea,
Ganesti,
Razboieni,
Prigoreni,
Ion Neculce, la sud si est de orasul T�rgu-Frumos
Trupul Dadesti, la vest – nord de oras.
Denumirea comunei s-a dat dupa numele marelui cronicar Ion Neculce, autorul „Letopisetului Tarii Moldovei de la Dabija-Voda p�na la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat” si a celor 42 de legende intitulate „O sama de cuvinte”.
Ion Neculce a locuit la conacul mosiei sale din Prigoreni, conac care se situa la nord-vest de satul „Prigoreni Mari”, �n satul care s-a numit „Prigorenii Mici”, sau „Valeni” si care acum se numeste Ion Neculce.
���������� �n anii de la 1989 �ncoace au fost primari ai comunei Targu-Frumos:
C-tin Stefan, intre 1990 – 1996, cand s-a început aplicarea Legii 18/ 1991 a fondului funciar;
Gh. Birzu intre 1996 – 2000, cand s-a adoptat planul urbanistic general de dezvoltare a comunei;
Vasile Rusu intre 2000 – 2004, perioada în care s-au renovat sediile de scoli, s-a construit podul de la Prigoreni, s-au intretinut drumurile comunale si satesti.
De la înfiintarea, în 2004, a comunei Ion Neculce vsi exercita mandatul de primar, în continuare, d-nul Vasile Rusu, reusind a se rezolva alimentarile si distributiile cu apa potabila a satelor Buznea, Ganesti, Razboieni si Ion Neculce, demararea proiectului de executie a modernizarii si asfaltarii drumului comunal Prigoreni- Rediu, obtinerea finantarii proiectului de executie a canalizarii �n satele Buznea, Razboieni, Prigoreni si Ion Neculce, modernizarea drumului comunal Dadesti- Costesti, modernizarea drumurilor din intravilanul satului Ganesti.
S-au întocmit studiile de fezabilitate pentru modernizarea, extinderea si reconstruirea sediilor de scoli.
în prezent se lucreaza la studiile de fezabilitate pentru construira unui camin cultural în satul Razboieni si a unui traseu de drum ocolitor drumului european care trece prin satul Razboieni.
Buznea
Satul Buznea se afla �n componenta comunei Ion Neculce si este asezat �n partea de N-V a comunei.
Din cadrul comunei Ion Neculce fac parte satele Buznea, Razboieni, Ganesti, Prigoreni si Ion Neculce. Satul Buznea are �scoala gimnaziala si este situat la 1 km de orasul T�rgu-Frumos. �n anul 1924 satul dispunea de o scoala mica cu doua sali de clasa, un hol si o cancelarie.
Cresterea colectivelor de elevi si starea necorespunzatoare a localului scolii au facut ca �n luna iunie 1970 sa �nceapa consructia unui alt local de scoala care a fost finalizat �n octombrie 1972. Constructia a fost realizata prin contrubutia baneasca si cu munca locuitorilor din comuna T�rgu �Frumos si la care s-au adaugat si fonduri de la bugetul judetean si local. Noua locatie a scolii a fost construita din caramida, planseu de beton si este acoperita cu tabla zincata. Alimentarea cu apa potabila se face din reteaua de Timisesti, din conducta principala. Scoala dispune de apa curenta, �ncalzirea se face cu ajutorul unei centrale termice functionabila cu gaz metan. �n anul 2007 scoala a intrat �n programul HG de RK si extindere, modernizare, �nsa lucrarile au fost sistate �n anul 2008. Printr-un proiect prin Banca Mondiala lucrarile au fost finalizate in noiembrie 2012.
Ganesti si Dadesti
������������������ Odata cu reorganizarea retelei scolare începând cu anul scolar 2004-2005 �n componenta scolii Buznea intra locatiile Ganesti si Dadesti.
Scoala Ganesti a luat fiinta în jurul anului 1880, în localul unei curti boieresti. în anul 1942 s-a dat �n folosinta o scoala noua cu doua sali de clasa mari, cancelarie si locuinta pentru director. In 1960 a luat fiinta �nvatam�ntul gimnazial de 7 ani iar ulterior de 8 ani. P�na �n 1983 �n� Ganesti a functionat scoala cu clasele I-VIII, iar �ntre anii 1983-1987 a functionat scoala cu clasele I-X, moment �n care s-a �nregistrat cel mai mare numar de elevi: 250 fara �nvatam�ntul prescolar .�n urma cutremurului din 1977 un numar de 50-60 de familii tinere s-au mutat �n satul Buznea, numarul elevilor scaz�nd simtitor la scola Ganesti.
�n prezent scoala Ganesti are numai cu ciclul preprimar si primar.
Locatia Dadesti a functionat până în ocombrie 2010.
Razboieni
S-a format la anul 1879 prin împroprietarirea tinerilor însuratei.
Este situat în vecinatatea estica a orasului Târgu-Frumos, de o parte si cealalta a drumului national D.N.28 Roman – T�rgu-Frumos- Iasi, la nordul caii ferate Pascani – Iasi.� Biserica „Sf�nta Ana”, „a fost zidita de Constantin si Ana Teodorescu, �mpreuna cu cele 70 de familii ale satului, �n anul 1938 si a fost reparata �n anul 1972″ – consemnare de pe frontispiciul bisericii. Prin grija preotului Vladeanu Petru biserica a mai fost renovata la exterior, prin tencuieli �n praf de piatra si prin pictarea icoanelor.
Prigorenii si Ion Neculce
Satul Prigoreni se afla situat între dealurile Vultur, Ciunca, Grop, si Holm, pe valea unui� parauas afluent al Bahluietului.
Bahluietul trece pe la nordul satelor Prigoreni si Ion Neculce si se varsa la Podu-Iloaie �n apele r�ului Bahlui.
Albia Bahluietului a fost ameliorata în anul 2006, pentru a preveni producerea inundatiilor.
Satul Prigoreni are un pod nou, din 2002, construit pe drumul comunal care face legatura cu comuna Braiesti. �n prezent acest drum se afla �n derularea programului finantat privind consolidarea si asfaltarea acestuia.
Localitatile au retele de distributie a energiei electrice, telefonie si a apei potabile.
în prezent s-a obtinut finantarea programului de canalizare a ambelor sate.
Accesul în satul Ion Neculce se face prin satul Razboieni, aflat mai la nord, prin parcurgerea drumului de legatura pe distanta de 1.2 km, drum pe traseul caruia este imperios necesara construirea unui pod peste Bahluiet. �n prezent se lucreaza la studiul de fezabilitate privind construirea acestui pod �n cadrul unui proiect mai amplu privind modernizarea unui traseu care sa faca legatura cu celelalte sate pe o varianta de evitare a traficului de pe drumul national D.N.28.
Istoric:
Prima atestare documentara a satului Prigoreni dateaza de la anul 1608.
Satul Ion Neculce dateaza de la anul 1638 si a avut denumirea de „Prigorenii Mici”.
La anul 1640, august 13, se consemneaza, �ntr-un zapis, contopirea satelor si silistei, biserica de piatra sau Prigoreni, Avrameni, Ritul si partea hotarului Ureche de la Baltati.
Denumirea de Prigoreni ar putea veni de la numele pasarii „prigor”, pasare care �si face cuib �n malurile lutoase ale g�rlelor si se hraneste cu albine si viespi.
La anul 1772, Vasile Neculce, vistier, a scris un „pomelnic” al satului Prigoreni, copia acestuia fiind pastrata la biserica din sat si orginalul, din 1944, la Muzeul de Istorie Bucuresti.
Satul a fost construit pe mosia lui Iordache Cantacuzino pentru clacasi.
�n anul 1672 mosia Prigoreni intra �n proprietatea vistierului Neculce. Familia Neculce va stap�ni aproape 200 ani aceasta mosie.
Cronicarul Ion Neculce a fost �nmormantat �n incinta fostului conac, ale carui ruine nu s-au pastrat si a carui situare se afla �n incinta actualei biserici si cimitir ale satului.
Satul Ion Neculce a purtat denumirea de Prigorenii Mici, fiind construit initial pentru deservirea conacului mosiei Prigoreni, iar satul Prigoreni a fost construit pentru clacatii mosiei, primind denumirea de „Prigorenii Mari” pentru a se distinge de Prigorenii Mici. Astfel, au existat denumirile „Prigorenii Mari” si „Prigorenii Mici” pentru satele care �n prezent se numesc Prigoreni si, respectiv, Ion Neculce.
�ntre 1924-1925 si 1937-1938 satul Prigoreni a fost sediul comunei Prigoreni.
Reamintim ca �n incinta bisericii si cimitirului satului Ion Neculce a fost �nmormantat bunicul lui Ion Creanga, Nica a lui Stefan a Petrei Ciubotariul, ale carui oseminte au fost stramutate la Humulesti �n anul 1999. Decesul acestuia a survenit �n timp ce acesta se afla la munca campului, pe mosia Prigoreni.
Substratul geologic
���������� Este constituit din formatiuni recente cuaternare care trec spre partea inferioara �n formatiuni sarmatiene (argile si argile marnoase compacte de culoare verzuie). Peste acestea se astern depozitele cuaternare constituite din luturi loessoide si pietrisuri.
�Solul
�n zona predomina cernoziomurile �n diferite stadii de evolutie: -stadiul incipient, -stadiul mijlociu (argila migreaza �n profunzime), – stadiul evoluat (argila este mai abundenta).
Studiul pedologic �ntocmit de I.S.P.I.F. face o prezentare dezvoltata a repartitiei si caracteristicilor fizico-chimice, din care sintetizam ca �n zona comunei Ion Neculce, complexitatea conditiilor litologice, geomorfologice, biochimice si hidrologice au conditionat o diversificare a solurilor, pe platouri �n general plane, sau usor �nclinate, �n conditii de silvostepa si existenta a unui substrat litologic constituit. Sesurile sunt alcatuite din aluviuni argilo-nisipoase.
Vegetatia
Teritoriul comunei este reprezentat, din punct de vedere fitogeografic, prin zona stepei, silvo-stepei si primului etaj al padurii.
Forma de vegetatie cu cea mai mare arie este reprezentata de culturile anuale agricole vegetale: porumb, grau, floarea-soarelui, sfecla de zahar, soia, orz.
Culturile perene de lucerna au �nceput sa cunoasca o extindere de la an la an, data fiind preocuparea locuitorilor �n cresterea animalelor.
O importanta arie este reprezentata de pasunile comunale pentru vite si pentru ovine. Vegetatia ierboasa este compusa din asociatii de paius (festuca valenssiaca), colilia (stipa ioannis) si alte graminee si ierburi mezoxerofile si xerofile. Pe pantele abrupte ale dealurilor, pasunile sunt mai degradate, stepice, cu predominarea firutei de bulbi si a pelinitei de stepa.
Plante medicinale: iarba mare, arnica, izma, feriga, matraguna, maselarita, degetelul rosu, laurul, macesul, coada soricelului, spanzul, patlagina, musetelul, sunatoarea, cucuta de apa, roinita, nalba, s�nz�ana.
Comuna are paduri �n vecinatatea satului Ganesti si a comunei Strunga, precedate de arbusti raspanditi pe mai toti versantii abrubti ai dealurilor. Sunt paduri de salc�m plantate �n zonele periclitate de alunecari de teren, �n satele Buznea si Ganesti si paduri de foioase, care se continua pe teritoriile comunelor Strunga, la apus si Oteleni, la miazazi.
Fauna salbatica:
popandaul, soarecul de camp, harciogul, cartita, nevastuica,
iepurele, cerbul, prcul mistret, vulpea,
carasul (carassius carassius) si crapul (cyprinus carpio).
bufnita (bubo bubo), randunica (hirundo rustica), cucul (cuculus canorus), privighetoarea (luscinia megarhynhos), ciocanitoarea (dendrocopos major), rata salbatica (anas platyrhynchos), sticletele (carduelis carduelis), porumbelul (columba oenas), ciocarlia (galerida cristata), nagatul (vanellus vanellus), barza, vrabia, sturzul (turdus fhilomelos) s.a.
Fauna domestica
Oaia, capra, vaca, calul, porcul si gaina, gasca, rata, curca, picherea, strutul.
I.2 Caracteristicile socio-economice ale zonei �n care se afla scoala
�n perioada comunista s-a dezvoltat �n zona, alaturi de agricultura cooperatista, o puternica agricultura de stat, prin I.A.S.-ul T�rgu-Frumos si „Avicola”, Razboieni.
�n prezent zona este �n continua dezvoltare edilitara si cu mari perspective economice, date fiind infrastructura existenta si proiectele de dezvoltare aflate �n derulare.
Localitatea are un drum european, sistem de alimentare cu apa potabila, retea de distributie a gazului metan, electrificare, proiect de finantare aprobat pentru canalizare, ferme si abatoare avicole, asociatii agricole puternice si un mare potential agricol al solului
�n ultimii ani un numar de locuitori lucreaza �n strainatate, fapt ce genereaza o bunastare materiala, concretizata �n locuinte noi, moderne, autoturisme.Situatia economica precara a unor familii se rasfr�nge negativ asupra copiilor acestora prin neasigurarea celor necesare �n procesul instructiv, prin existenta unor conceptii neadecvate fata de scoala, fata de formarea propriilor vlastare.
I.3 Analiza PEST
Politic
Modul de dezvoltare a lumii contemporane este legat, �n mare masura de modul, �n care educatia poate sa satisfaca cerintele acestei dezvoltari.
Raspunsurile educatiei se situeaza pe trei mari planuri:
largirea ariei si continutului educatiei;
inovatiile �n conceperea si efectuarea proceselor educative;
sprijinirea copiilor dezavantajati.
a) Legislatia muncii:
– permite angajarea de catre scoala a personalului calificat si a specialistilor pentru compartimentele deficitare;
– nu permite eliberarea din functie a cadrelor didactice cu performante scazute;
b) Activitatea partidelor politice
– toate partidele politice promoveaza masuri si politici educationale menite sa continue dezvoltarea si modernizarea sistemului ;
– lipsa de continuitate a masurilor de reforma datorata alternantei partidelor la guvernare;
-� stimularea cresterii natalitatii prin facilitatile acordate mamelor pentru cresterea copiilor.
d) Activitatea de lobby
-� parintii reprezinta un factor important �n prezentarea realizarilor scolii si a performantelor instructiv-educative
-� cadrele didactice colaboreaza, prezent�nd principalele realizari din activitatea instructiv-educativa si performantele obtinute de elevi.
Economic
a) Activitatea economica
– �reducerea activitatii economice influenteaza bugetele familiilor cu copii;
b) Politica monetara si valutara
– �fluctuatiile monedei nationale �n raport cu valorile de referinta afecteza contractele de achizitii pe termen mediu si lung;
c) Politica bugetara
– �la nivel local politica bugetara este favorabila scolii, asigur�ndu-se resursele financiare necesare �pentru desfasurarea procesului instructiv-educativ �n conditii decente.
d) Venitul disponibil al familiei
– scaderea veniturilor familiei genereaza demotivarea elevilor.
Social
a)Atitudinea fata de munca:
– atitudine pozitiva fata de munca a majoritatii elevilor si parintilor.
b) Rata natalitatii:
– scaderea anuala a numarului de copii din circumscriptia scolara creeaza probleme de �ncadrare cu personalul didactic.
c) Nivelul educational
– majoritatea elevilor provin din familii cu pregatire scazuta si medie.
d) Probleme etnice
-� �n comunitate sunt numai rom�ni.
e)Atitudinea fata de religie
– coexistenta pasnica �ntre indivizi apatin�nd diferitelor religii(ortodoxa, evangheliti, martorii lui Iehova)
Tehnic
?colile din comuna Ion Neculce au �n dotare Re?ele AeL, internet, telefonie fixa ?i mobila, video proiectoare, microbuze ?colare;
Toate structurile au sisteme de supraveghere video ?i alarma, sistem audio (Razboieni);
Sunt depuse proiecte pentru construc?ia de ?coli noi la Prigoreni ?i Gane?ti, gradini?e la Razboieni ?i Buznea.